Please enable JS

Lângă, între şi peste ape

Lângă, între şi peste ape

Lângă, între şi peste ape

20 Noi 2015 / Blog

În preajma apelor, arhitectura capătă o rezonanţă specială. Curgerea sau încremenirea apei, nesfârşirea mărilor sau îngustimea albiilor de râu deschid un dialog care modelează sau pur şi simplu potenţează obiectul construit, creând relaţii structurale şi vizuale în care predominanţa peisajului constituie suportul intervenţiei arhitecturale

Astfel de peisaje, în cea mai mare parte naturale, adesea sălbatice şi de o captivantă frumuseţe, reprezintă fundalul şi resursa proiectelor reunite în cadrul temei. Acestea sunt fie locuinţe, fie clădiri şi spaţii publice cu un caracter intim, uneori domestic, derivat din specificul locuirii, al adăpostirii.

Grupajul de proiecte reprezintă un demers analitic camuflat de poezia spaţiului arhitectural şi a imaginilor care îi mediază lectura. Structura propusă este însă una instabilă, asemeni mişcării de flux şi reflux a apelor, fiind deschisă unui proces de reinterpretare şi reconfigurare; pentru acest număr, am extras trei secvenţe (praguri, punţi, insule) care propun un parcurs gradual şi conţin interesante şi inedite puncte de intersecţie, prin plurivalenţa lucrărilor prezentate.

Proiectele reunite în prima secţiune (praguri) marchează în mod ferm o limită – aceea între ţărm şi apă – creând rame care încadrează fragmente ale peisajelor împânzite de apă. Marcarea graniţei este realizată la nivel expresiv fie prin parafrază tectonică (clădire – sit: Casa E / C; clădire – apă / uscat: Hangarul pentru bărci), fie prin juxtapunere materială (Studioul Squish, Casa Tunquen, Grotto).

În succesiunea acestora, proiectele «coboară» treptat de la amplasamentul pe mal la dispunerea lor între mal şi apă. În cea de-a doua secţiune (punţi), proiectele exprimă o traversare a limitei, o conexiune exprimată la nivel concret (Podul Høse), la nivel simbolic (casa Punte), sau metaforic (Casa O). Compoziţia gradată şi parcursul liniar al casei Punte sugerează o prelungire imaterială a structurii peste râu.

La Podul Høse, puntea este completă, având drept contrapunct spaţiul de popas, din beton (un element-prag, ca reflex al primei secţiuni). În cazul Casei O, configuraţia planimetrică şi pelicula suprafeţei vitrate sugerează o traversare prin suspensia oceanului. Proiectul Casei Skerrie aduce în concret o legătură latentă cu marea, în timp ce Platforma belvedere reiterează fizic ideea de punte şi de parcurs.